Context:

 - La nivel global, în ceea ce privește mortalitatea, incidența, prevalența și costurile, bolile respiratorii ocupă locul secund după bolile cardiovasculare (http://www.european-lung-foundation.org/16-european-lung-foundation-elf-lung-diseases.htm );

- Bolile pulmonare sunt responsabile de 2 decese din 10 la nivel mondial și ucid aprox. 4 milioane de oameni în fiecare an (http://www.ncdalliance.org/node/39 );

- Multe din bolile pulmonare pot fi prevenite sau pot fi controlate dacă sunt detectate din timp. Numai 3% din cheltuielile de sănătate sunt investite în prevenție, în timp ce alte 97% sunt investite în tratament (http://ec.europa.eu/health/ph_overview/Documents/strategy_wp_en.pdf );

- Numărul pacienților care mor anual în urma bolilor pulmonare va înregistra o creștere între 2012 și 2020 din cauza BPOC, cancerului pulmonar și TB;

- Bolile pulmonare costă Europa peste €100 miliarde/an, atât în costuri directe pentru tratament, cât și indirecte, precum zilele de muncă pierdute (http://www.ncdalliance.org/node/39 );

 

Societatea Română de Pneumologie a organizat marți, 26 iunie 2012, conferința de presă prilejuită de Ziua Mondială a Spirometriei 2012.

Evenimentele organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Spirometriei urmăresc creșterea gradului de conștientizare asupra sănătății plămânilor și bolilor respiratorii prin promovarea spirometriei, un test simplu și eficient de examinare a funcției pulmonare.

Conferința de presă organizată de Societatea Română de Pneumologie se înscrie în campania globală World Spirometry Day 2012 (sărbătorită în 2012 pe 27 iunie), organizată de Forumul Internațional al Societăților de Boli Respiratorii (FIRS) în colaborare cu Fundația Europeană a Plămânilor (ELF), care se va desfășura pe perioada Olimpiadei de la Londra.

La conferință au fost prezenți prof. dr. Florin Mihălțan - Președinte Societatea Română de Pneumologie, Institutul Naţional de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" Bucureşti; dr. Roxana Nemeș - Președinte Secțiunea de Fiziopatologie Respiratorie din cadrul Societății Române de Pneumologie. Toți participanții la conferință au avut oportunitatea de a-și testa sănătatea plămânilor în doar 10 minute, fiind efectuate spirometrii gratuite pentru jurnaliști și ceilalți invitați. Organizatorii au salutat prezența doamnei Doina Carmen Mazilu, președinte Filiala București a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

Prof. dr. Florin Mihălțan - "Spirometria este instrumentul de bază care permite pneumologului să depisteze și să monitorizeze o multitudine de boli respiratorii. Deși nu este cunoscută și nu are reputația unei electrocardiograme, atât pentru pacient cât și pentru medic, este extrem de utilă deoarece pe de o parte permite aflarea vârstei plămânului pacientului aflat într-un impas din cauza suferinței respiratorii, iar pe de altă parte este o modalitate de evaluare care ajută la supravegherea impactului unui tratament; spirometria nu este o manevră dureroasă, este repetabilă și standardizată. Elementele colectate prin această investigație furnizează date de încredere despre stadiul bolii respiratorii pacientului respectiv".

Spirometria este un test de bază în explorarea funcției respiratorii; ea evaluează cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp. Spirometria este indicată în susținerea diagnosticului de afecțiune respiratorie, evaluarea pre și postoperatorie, evaluarea impactului funcțional în deformari toracice și în controlul periodic al afecțiunilor respiratorii.

Specialiștii prezenți la conferință atrag atenția asupra faptului că spirometria este o investigație la fel de simplă ca și electrocardiograma, trebuie efectuată periodic și trebuie să fie accesibila pentru diagnostic și monitorizare în boala pulmonară.

Dr Roxana Nemeș - "Spirometria se efectuează optim cu pacientul şezând, iar în cazul în care acesta este fumător, pacientul nu trebuie să fi fumat cu cel puțin o oră înainte de test și să nu prezinte semne de anxietate înaintea sau în timpul testului. Explicarea cu răbdare a tehnicii, acompaniate eventual de o demonstraţie este foarte folositoare și este efectuată de tehnician înaintea efectuării spirometriei. Pacientul trebuie să lipească bine buzele în jurul piesei bucale, să respire relaxat câteva secunde, apoi să expire „atât de puternic şi atât de rapid, încât să-şi simtă plămânii complet goliţi de aer", să respire din nou relaxat".

Spirometria se face cu trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist în serviciile de spirometrie din spitalele cu secții de pneumologie. Problema majoră în România și nu numai este că medicii de familie nu au în cabinete spirometre și nici nu pot urma cursuri de spirometrie (este o competență care poate fi urmată deocamdată doar de pneumologi, alergologi și medici de boli profesionale).

Prof. dr. Florin Mihălțan - "În 2008 am realizat prima anchetă de prevalență a bolilor respiratorii - întrebarea a fost una simplă - Ați fost testat vreodată spirometric? Doar 12% au răspuns pozitiv. Ancheta a scos în evidență și o accesibilitate scăzută la spirometrie, sub 50% dintre cei intervievați au avut acces la test și doar 57,6% și-au controlat regulat boala respiratorie prin intermediul spirometriei. De Ziua Astmului în 2010 am testat 4250 persoane, iar în 2012 am testat aprox 12500, de 3 ori mai mult. În 2010, prin cele două campanii Ziua Astmului si Ziua BPOC-ului am realizat 10% din numărul total de spirometrii realizate la nivel internațional în cadrul Campaniei World Spirometry Day (100.000 de teste în toată lumea, peste 500 de evenimente). În urma campaniei de astm din 2012, din cele 12500 de spirometrii efectuare, aproximativ o treime din cei testați au evidențiat risc de boli respiratorii".

 

12 MOTIVE CARE TE TRIMIT LA MEDIC PENTRU O SPIROMETRIE:

Daca răspunzi DA la oricare dintre aceste motive, programează-te pentru o spirometrie.

1. Ești sau ai fost fumător;
2. Respiri mai greu în ultimii ani;
3. Nu poți urca scările fără a experimenta dificultăți de respirație;
4. Nu mai poți derula activități sportive așa cum obișnuiai;
5. Esti îngrijorat de performanțele din timpul exercițiilor fizice;
6. Tușești de câteva luni sau ani (ex: tusea fumătorului);
7. Ai respirație șuierătoare;
8. Ai tuse expectorantă chiar dacă nu ești răcit;
9. Ai primit tratament pentru o boală pulmonară (ex: inhalator);
10. Ești îngrijorat de sănătatea plămânilor tăi;
11. Simți că nu te oxigenezi cum trebuie;
12. Simți un discomfort/durere când inspiri sau expiri.

NOTĂ: Unele simptome nu sunt detectate de spirometrie. Dacă pacientul are simptome precum tuse cu sânge, pierdere în greutate sau dezvoltă un nou simptom care se înrăutățește, este important ca acesta să consulte doctorul imediat.

 

Contact: Simona Oprea, PR Manager Houston NPA, simona.oprea@houston.ro, 0733.076.381.